alexandru | Turism In Muscel

Ansamblul feudal Mânăstirea Negru Vodă

martie 26, 2010 Un comentariu

Mânăstirea Negru Vodă, ctitorită în secolul al XIV-lea, reprezintă cel mai important ansamblu monastic din zona Muscelului.
Legendă şi mit, dar şi realitate istorică, Negru Vodă este considerat primul ctitor al mânăstirii.
Al doilea ctitor al mânăstirii, Matei Basarab (1632-1654), reface din temelii lăcaşul în 1647, transformând vechea biserică într-o ,,obştejitie” (organizare de viaţă monahală de călugări). În acelaşi an a fost construit şi turnul clopotniţei, înalt de 35 m, având funcţia de poartă de incintă, dar şi de fortificaţie cu caracter militar, fiind prevăzut cu metereze. Gangul boltit păstrează şi astăzi masivele porţi din stejar care se zăvoresc cu o grindă de proporţii, având încrustate adânc inscripţii menţionând anul 1749. Matei Basarab, iubitor de cultură şi carte, înfiinţează în anul 1643 în incinta mânăstirii o tipografie şi o moară de hârtie. Prima carte tipărită în 1635 a fost un Molitvelnic slavonesc. În 1642 s-a tipărit cartea ,,Învăţături preste toate zilele” (în limba română), urmată în 1643, de ,,Antologhion”, iar în 1650 de a patra carte, ,,Psaltirea”. Manuscrisele, împodobite cu frontispicii şi miniaturi colorate, au circulat pe tot cuprinsul pământului românesc, unele dintre ele ajungând chiar în Peninsula Balcanică.
Biserica Mare (fostul Paraclis Domnesc al curţii voievodale), este zidită din piatră de Albeşti, în formă de navă, cu trei turle. A fost zidită de arhitectul Franz Walet în acelaşi loc şi cu aceleaşi materiale utilizate la prima construcţie.
Aici se află mormântul voievodului Nicolae Alexandru Basarab (1352-1364), fiul marelui domnitor Basarab Voievod.
Casa Domnească (secolul XVII), construită pe vechile temelii ale Palatului Domnesc (secolul XIV), a fost nucleul în jurul căruia s-au adăugat pe parcurs toate celelalte construcţii ce vor forma Sfânta Mânăstire.
În componenţa complexului monahal intră şi Biserica mică (bolniţa), construită în primul sfert al veacului al XVIII-lea, Casele egumeneşti (secolul al XVIII-lea), anexa Casei domneşti şi chiliile, adăugate la începutul secolului al XIX-lea.